Câine în casă – un risc pentru sănătate?

2.Câine în casă – un risc pentru sănătate

Câinele, probioticele și copilul: cum influențează animalele un start sănătos?

De secole, părinții au fost îngrijorați de germeni. Sterilizăm, spălăm și ne protejăm bebelușii de lumea exterioară. Dar dacă știința ne spune că puțină „murdărie”, livrată de câinele sau pisica familiei, este exact ceea ce are nevoie un sistem imunitar în dezvoltare?

Această idee, cândva un concept marginal cunoscut sub numele de „ipoteza igienei”, s-a dezvoltat, ajungându-se la o înțelegere mai sofisticată: „ipoteza microbiomului”. Aceasta sugerează că expunerea la o varietate de microbi inofensivi este crucială pentru antrenarea sistemului imunitar al bebelușului, ajutându-l să deosebească prietenul de dușman.

1. Ecosistemul intern al bebelușului: microbiomul

Microbiomul intestinal al bebelușului este asemănător unui oraș cu trilioane de bacterii, fungi și alți microbi care trăiesc în tractul digestiv. Îl putem privi ca pe un organ vital esențial, nevăzut, și nu ca pe o colecție de germeni.

Asemenea unei grădini, un microbiom sănătos are nevoie de o varietate de „plante bune” pentru a înflori. Varietatea face ecosistemul rezilient, capabil să îndepărteze „buruienile” (microbi periculoși) și să îndeplinească roluri esențiale pentru întregul corp.

Cercetările arată că dezvoltarea microbiomului în primul an de viață al bebelușului este esențială pentru programarea direcției sănătății pe termen lung. Au fost identificate câteva roluri-cheie ale acestui ecosistem:

  • Programarea sistemului imunitar. Microbiomul intestinal este terenul de antrenament al sistemului imunitar, învățându-l cum să distingă substanțele prietenoase de pericolele reale. Acest proces este esențial pentru a evita o reacție exagerată în prezența unor elemente precum mâncarea sau polenul.
  • Prevenția alergiilor. Dezechilibrul comunității microbiale intestinale, cunoscut sub numele de disbioză, în timpul copilăriei mici este asociat cu dezvoltarea ulterioară a diverselor alergii. Un microbiom divers și echilibrat pare să aibă un efect protector.
  • Sănătatea viitoare. S-a observat o legătură între prezența sau absența unor microbi specifici în timpul copilăriei și riscurile viitoare privind sănătatea. Cercetătorii au identificat relații între microbiomul copiilor și riscul ulterior de obezitate, precum și tendințe genetice de a dezvolta alergii.

2. Efectul animalelor de companie

Animalele de companie, în special cele blănoase care au acces atât la mediul exterior, cât și în interiorul casei, se comportă ca niște „navete” pentru diversitatea microbiană. Ele aduc în casă o varietate de bacterii inofensive, transferându-le copiilor prin contact direct (prin lins sau apropiere fizică) sau indirect, prin praful din casă.

Un studiu canadian a ajuns la concluzia că acei copii care au fost expuși la animale de companie atât înainte de naștere, cât și în copilăria timpurie, au o rezervă substanțială a două bacterii benefice pentru microbiom.

„Băieții buni”: Ruminococcus și Oscillospira

Ruminococcus. Familia acestei bacterii (Ruminococcaceae) este crucială pentru sănătatea intestinală. Un studiu din cadrul aceleiași cohorte a descoperit o legătură puternică între nivelurile scăzute ale acestei familii și sensibilizarea alimentară în primul an de viață.

Oscillospira. Acest microb este asociat negativ cu atopia și obezitatea infantilă. Se găsește mai frecvent în microbiomul intestinal al persoanelor slabe și se crede că joacă un rol în promovarea unui metabolism sănătos.

Studiul CHILD a descoperit un alt beneficiu important al expunerii la animale de companie, în special pentru sugarii al căror echilibru microbian a fost perturbat la naștere. Unele mame primesc antibiotice în timpul travaliului pentru a preveni infecția cu Streptococcus de grup B la nou-născut. Deși cruciale pentru siguranță, aceste antibiotice pot modifica microbiomul în curs de dezvoltare al bebelușului.

Studiul a constatat că, la sugarii născuți vaginal și expuși la antibiotice, conviețuirea cu un animal de companie a redus semnificativ abundența Streptococcaceae, o familie de bacterii care pot prolifera excesiv după administrarea de antibiotice. Acest lucru sugerează că animalele de companie pot ajuta la restabilirea unui echilibru microbian mai sănătos după o intervenție medicală obișnuită.

3. Legătura cu alergiile alimentare

Studiul japonez privind mediul și copiii, un proiect național de amploare, a ajuns la o concluzie convingătoare: conviețuirea cu câini sau pisici a fost asociată cu un risc mai mic de alergii alimentare specifice la copiii cu vârsta de până la trei ani.

Protecțiile specifice identificate au fost următoarele:

  • Câinii pot reduce riscul de a dezvolta alergii la ouă, lapte și nuci.
  • Pisicile pot reduce riscul apariției alergiilor la ouă, grâu și soia.

O excepție importantă. Deși câinii și pisicile au demonstrat un efect protector, studiul japonez a identificat o excepție interesantă: hamsterii.

S-a estimat că expunerea la hamsteri crește riscul de alergie la nuci. Cercetătorii au emis ipoteza că acest efect nu este cauzat de microbiomul hamsterului, ci mai degrabă de sensibilizarea la alergenii de nuci prezenți în hrana sau mediul acestuia. Un sugar ar putea fi expus prin contact fizic sau prin inhalarea prafului care conține acești alergeni.

Momentul potrivit

Studiul privind alergiile alimentare a oferit și o perspectivă crucială asupra momentului optim al expunerii la animalele de companie. Concluzia principală: consecvența este esențială.

Cercetarea a arătat că expunerea continuă — prezența unui animal de companie în timpul sarcinii și menținerea acestuia după nașterea bebelușului — oferă cea mai semnificativă reducere a riscului de alergii alimentare. Acest lucru sugerează că programarea microbiană și imună necesită o expunere constantă încă de la naștere.

Concluzii pentru familia ta

Știința care leagă animalele de companie, microbii și sănătatea bebelușilor oferă perspective încurajatoare pentru familiile în creștere:

  • Animalele de companie pot stimula microbiomul prin îmbogățirea intestinului cu bacterii benefice.
  • Există un potențial efect protector împotriva anumitor alergii alimentare.
  • Consecvența expunerii este esențială pentru obținerea beneficiilor maxime.
  • Fiecare animal introduce un set unic de factori în mediul casnic.

Studiile semnalează o schimbare în modul în care gândim despre o casă „sănătoasă”, îndepărtându-ne de idealul unui mediu steril către unul care îmbrățișează o bogată diversitate de microbi. Deși deținerea unui animal de companie este doar o piesă din puzzle-ul complex al sănătății din copilărie, dovezile sugerează că un prieten blănos poate fi un aliat surprinzător de puternic pentru sistemul imunitar în curs de dezvoltare al unui bebeluș.


Bibliografie

Mäki, J. M., Kirjavainen, P. V., Täubel, M., Piippo-Savolainen, E., Backman, K., Hyvärinen, A., Tuoresmäki, P., Jayaprakash, B., Heinrich, J., Herberth, G., Standl, M., Pekkanen, J., & Karvonen, A. M. (2021). Associations between dog keeping and indoor dust microbiota. Scientific Reports, 11, Article 5341. https://doi.org/10.1038/s41598-021-84790-w

Tun, H. M., Konya, T., Takaro, T. K., Brook, J. R., Chari, R., Field, C. J., Guttman, D. S., Becker, A. B., Mandhane, P. J., Turvey, S. E., Subbarao, P., Sears, M. R., Scott, J. A., Kozyrskyj, A. L., & CHILD Study Investigators. (2017). Exposure to household furry pets influences the gut microbiota of infants at 3–4 months following various birth scenarios. Microbiome, 5, Article 40. https://doi.org/10.1186/s40168-017-0254-x

Ownby, D. R., Peterson, E. L., Wegienka, G., Woodcroft, K. J., Nicholas, C., Zoratti, E., & Johnson, C. C. (2013). Are cats and dogs the major source of endotoxin in homes? Indoor Air, 23(3), 219–226. https://doi.org/10.1111/ina.12016

Okabe, H., Hashimoto, K., Yamada, M., Ono, T., Yaginuma, K., Kume, Y., Chishiki, M., Sato, A., Ogata, Y., Imaizumi, K., Murata, T., Kyozuka, H., Shinoki, K., Yasumura, S., Nishigori, H., Fujimori, K., Hosoya, M., & Japan Environment and Children’s Study (JECS). (2023). Associations between fetal or infancy pet exposure and food allergies: The Japan Environment and Children’s Study. PLOS ONE, 18(3), e0282725. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0282725