Pentru mulți părinți sau beneficiari adulți, prima întrebare firească este: „Ce se întâmplă, concret, într-o ședință de terapie cu câini?”.
Răspunsul simplu este: multă blândețe, structură și bucurie. O ședință de TAA nu este improvizată; ea are un plan clar, obiective terapeutice bine stabilite și o desfășurare adaptată beneficiarului. În același timp, atmosfera este caldă, relaxată și prietenoasă pentru că legătura cu câinele se construiește doar atunci când există încredere și confort.
Etapele unei sesiuni de TAA, terapie cu caini
1. Primirea și acomodarea
- Beneficiarul (copil, adult sau grup) intră într-un spațiu sigur și prietenos.
- Câinele terapeut nu este introdus brusc, ci treptat, pentru a reduce orice teamă sau anxietate.
- Terapeutul discută cu părintele/adultul despre starea din ziua respectivă și stabilește obiectivele ședinței.
Pentru prima întâlnire, accentul cade pe acomodare și cunoaștere, nu pe exerciții complexe.
2. Prezentarea câinelui
- Terapeutul prezintă câinele, explică regulile de bază: cum îl salutăm, cum îl atingem, ce NU facem (nu tragem, nu lovim, nu alergăm brusc spre el).
- Beneficiarul este încurajat să observe, să pună întrebări, să mângâie câinele dacă se simte confortabil.
Este momentul în care se creează primele punți de încredere.
3. Activitățile terapeutice propriu-zise
Acestea sunt adaptate în funcție de obiective și de profilul beneficiarului:
- Pentru copii cu tulburări de spectru autist sau anxietate: exerciții de comunicare („Spune-i lui Max să se așeze.”), jocuri de atenție și răbdare.
- Pentru copii cu dificultăți de limbaj: jocuri cu comenzi simple, povestiri în care câinele este personaj, stimulare verbală.
- Pentru adulți sau vârstnici: exerciții de relaxare, plimbare cu câinele, activități care stimulează memoria și interacțiunea.
- Pentru persoane cu dizabilități fizice: jocuri care implică mișcare blândă (aruncarea mingii, plimbare ghidată, periajul câinelui).
Activitățile sunt structurate, dar flexibile, pentru a respecta ritmul și starea emoțională a beneficiarului.
4. Momentul de conectare emoțională
De multe ori, câinele se așază lângă beneficiar, se lasă mângâiat sau privește calm. Aceste momente de liniște și apropiere au o valoare terapeutică imensă pentru că reduc stresul, induc calm și creează o stare de siguranță.
5. Încheierea ședinței
- Sesiunea se încheie treptat, nu brusc.
- Beneficiarul este încurajat să ofere o recompensă câinelui (o bobiță, o jucărie), consolidând astfel ideea de colaborare și final pozitiv.
- Terapeutul face un scurt rezumat: ce s-a lucrat, ce progres s-a observat, ce se poate repeta acasă.
Părinții sau adulții primesc feedback și pot pune întrebări.
La ce să se aștepte părinții și adulții?
- Un mediu sigur și controlat. Câinii sunt atent antrenați și evaluați, terapeuții sunt profesioniști, iar siguranța beneficiarului este prioritatea numărul unu.
- Ritm adaptat fiecărei persoane. Nu există „trebuie să facă asta acum”; câinele și terapeutul se adaptează la nivelul de confort al fiecărui beneficiar.
- Progrese graduale, uneori schimbările vizibile apar după primele ședințe, alteori mai lent. Important este că procesul este blând și constant.
- Multă emoție pozitivă cu zâmbete, curiozitate, entuziasm. Chiar și adulții retrași se relaxează în prezența câinilor.
- Se recomandă ca părinții să fie deschiși, răbdători și să susțină progresul și în afara ședințelor (ex. prin jocuri acasă).
Exemple de activități dintr-o ședință TAA
- „Dă comanda și vezi cum câinele te ascultă.”
- „Periază-l și spune ce senzații simți.”
- „Ascunde jucăria și încurajează câinele să o găsească.”
- „Plimbați-vă împreună, încet, și povestește ce observi.”
În esență, o ședință de TAA este o combinație între joacă, învățare și vindecare emoțională. Părinții și adulții trebuie să se aștepte la un proces blând, empatic și profund uman în care câinele devine mai mult decât un partener, devine un prieten care deschide drumuri spre progres.