Despre Scoala de Terapie, Lia – o fosta cursanta, ne spune: “Mia, catelusa maidaneza adoptata recent si Scoala de TAA s-au dovedit a fi o imbinare la care acum cativa ani doar visam. Suntem la inceput si primesc cu entuziasm si o doza de teama (oare ne iese?) provocarile de la cursuri, care devin tot mai antrenante. La finalul intalnirii nu stiu cine e mai obosita –eu sau ea. Dar satisfactia de a mai invata ceva nou este imensa. Cand nu ne ies toate din prima, e placut sa auzi vocea calma a lui Cristian Anghel care iti spune ca ”E ok, nu te grabi, mai incearca o data.” Si mai incercam o data… Sunt informatii multe, e multa munca de continuat si dupa ce intalnirea s-a terminat. Dar imi place sa observ ca Mia nici nu stie ca lucreaza; ea vine la curs dand din coada si pleaca la fel de vesela, chiar daca oboseala isi spune cuvantul.
Imi doresc ca pe viitor, avand la baza pregatirea riguroasa pe care cei de la Scoala de TAA ne-o ofera, Mia sa fie capabila sa intre in cabinet alaturi de mine si sa fie un factor al schimbarii in cazurile cu care voi lucra”.
Dupa prima vizita in cadrul interventiei noastre la „Invingem Autismul”, Lia – care este psiholog, ne spune: „sa va impartasesc ce am surprins eu in urma intalnirii de luni, intalnire dintre catei si copiii cu TSA (tulburari de spectru autist). Au fost cativa copiii cu diferite forme de autism, dar mie mi-au atras atentia cei cu o forma mai grava pentru ca eram curioasa de interactiunea cu patrupezii. Cele mai multe activitati au presupus plimbarea catelului in lesa, magaierea lui sau hranirea lui, jocul cu mingea. Nu toti copiii au acceptat usor ideea de a da cainelui sa manance din mana, dar au acceptat ca acesta sa ia recompensa chiar de langa ei. Altii capatau curaj, dirijand mai intai mana handlerului spre caine. Si ce a fost mai frumos e ca o fetita a acceptat sa ii dea catelusei Gigica din propria ei recompensa alimentara cu care lucreaza in cabinet. Pe de alta parte, am fost atenta si la reactia, rabdarea, trucurile cateilor. Mi s-a parut wow! sa o vad pe Happy the BorderCollie stand linistita in trambulina, in timp ce 1-2 copii sareau in jurul ei.
Abia astept sa mai merg si la alte intalniri. Este extrem de util sa vezi cam pe unde trebuie sa ajungi tu si cainele, ca pregatire, si ce se intampla mai exact in cadrul unei astfel de activitati”.
Lia Taranu-Hofnar cu catelusa Mia: “Am avut caini de mica, cu pedigree si fara, si tot timpul am incercat sa fac terapie cu ei (sa ajut oamenii), asa cum am stiut eu. Am simtit ca asta trebuie sa fac, asta este in firea mea.
Si de cand il am pe Toby totul a devenit mult mai intens.