Stefania, in varsta de 13 ani ajunge la noi pentru a trata o fobie foarte puternica fata de animale in general, dar mai ales fata de caini. Iata ce ne povesteste mama ei la prima intalnire:
“Stefania n-a manifestat o teama fata de caini sau alte animale pana acum vreo 3-4 ani. Adevarat este ca nici nu a venit in contact direct cu catelu si/sau pisici in mod constant, noi neavand animale in casa. Insa de vreo 4 ani, cand mergem in concediu, Stefania nu iese in curte (sta numai in camera), decat daca inchidem cainii undeva, sa nu ii intalneasca. Daca din intamplare ii apar in cale sau ii vede in curte, Stefania tipa foarte tare, “sa plecam, sa plecam!” sau “ia cainele!”, da cu picioarele in noi, ne bate cu pumnii si tipa. Odata s-a inchis in baie si ne “certa” de acolo. Cand sunt indepartati cainii, sa nu-i mai vada deloc, eu o iau pe Stefania in brate s-o linistesc, ea plange cu lacrimi, e transpirata si inima ii bate foarte repede, alt semn clar ca nu este o toana, ci o frica reala.
De asemenea, chiar daca este un caine care sta culcat pe asfalt, la cate o poarta, noi trebuie sa trecem la cativa metri distanta, iar ea tot bombane, isi vorbeste singura, sa-i mai treaca starea de anxietate.
Cand mergem pe strazi unde sunt case si se intampla sa latre cate un caine din curte, ea tot asa se sperie, ca si cum ar fi langa ea cainele, tipa si se trage, astfel ca nu putem merge pe trotuar, trebuie sa mergem pe mijlocul strazii. Au fost dati cand era cat pe ce sa fuga de caini pe carosabil, netinand cont de masini, atat de puternica a fost reactia ei. De asemenea, pe strada, tipa la oamenii care-si plimba cainii, le spune sa plece cu ei de acolo, sa-i duca acasala ei.
Cea mai violenta reactie o are daca ii apare in cale un caine in mod neasteptat si foarte aproape. Tipa si loveste in noi cu pumnii si picioarele, niciodata nu se duce spre caine sa-l loveasca si nici nu zice sa-l lovim, sa-l batem, etc.”
In prezent Stefania este mandria echipei noastre si copilul cu cele mai spectaculoase salturi. Dupa numai cateva luni de Terapie Asistata de Animale, situatia a inceput sa se schimbe in bine. Toata lumea a putut-o vedea in fotografii mergand cu cateii in lesa – pe strada sau in parcuri, participand la evenimentele echipei noastre, inconjurata nu de unul, ci de 4, 5 caini de terapie si activitati si lucrand cu Gigica, Mirabai, Grizzly, Ida si Maya. Evolutia ei e spectaculoasa, iar mama poate povesti oricui doreste sa afle, cat de mult s-au schimbat lucrurile.
Ajutata de cainii nostri, ea se apropie in fiecare sedinta TAA de momentul in care frica pe care o manifesta fata de caini nu ii va mai afecta viata.
O felicitam sincer pentru progresele obtinute si ne bucuram ca putem sa fim de ajutor!
Echipa TAA