Cei care practica TAA pot confirma ca aceasta ofera unele avantaje pe care alte forme de terapie nu le pot oferi, neavand elementul asential: prezenta animalului. Orice proces de terapie este supus unor factori ce pot face ca terapia sa fie una functionala sau nu. Desi ii voi prezenta intr-o anumita ordine ei sunt la fel de importanti si un proces terapeutic benefic trebuie sa ii cuprinda pe toti.
Un prim factor foarte important este relatia terapeutica, sau relatia ce se stabileste intre terapeut si pacient. Aceasta ar e la baza elemente ca deschiderea pecientului, increderea reciproca, onestitatea, suportul reciproc. Prezenta unui animal faciliteaza aceasta legatura terapeut pacient, uneori imediat, alteori in timp prin transfer. Se poate ca inca de la prima intalnire, datorita prezentei animalului terapeutul sa fie perceput ca o persoana mult mai simpatica, o persoana de incredere, o persoana deschisa, o persoana calda, o persoana orientata mai mult spre afectiune si acceptare, decat o persoana axata pe gandire, analiza si deci judecata. Chiar daca aceasta relatie nu se stabileste imediat, cum este in cazul copiiilor cu autism, pacientul leaga o forma de relationare cu animalul, fiindu-i mult mai usor acest lucru decat cu oamenii, apoi, prin transfer, se va apropria si de terapeut, sau de echipa terapeutica daca sunt mai multe persoane. Este ca si cum animalul deschide calea comunicarii si relationarii, din acest punct de vedere animalul fiind un foarte bun mijlocitor al relatiilor dintre oameni. TAA ofera un suport afectiv si faciliteaza transferul emotional, activeaza zone emotionale si trairi emotionale puternice, precum si exprimarea acestora in relatia cu animalul sau cu oameni.
Al doilea factor este gradul de implicare in procesul de terapie, care este dat in mod direct de motivatia pacientului, de cat de mare sau cat de mic este nivelu sau motivational. Am observat de-a lungul timpului, in practica mea de psihoterapeut, ca oricat de bine pregatit ai fi, oricat de buna ar fi metoda pe care o aplici sau forma de terapie pe care o practici nu poti ajuta un om care nu doreste sa fie ajutat. Un pacient motivat este un pacient cu care se poate lucra foarte usor, este un pacient care se implica activ mult mai mult, care doreste sa participe la sedinte si vine cu placere, nu dintr-o obligatie ci pur si simplu din pacere sau dintr-o nevoie interioara autentica. Sa luam un exemplu: terapiile comportamentale, terapia ABA, sunt terapii in care motivatia este un element central. Recompensa este oferita ca stimul pentru indeplinirea sarcinii. Dar, ce s-ar intampla daca sarcina ar deveni recompensa in sine? Ce s-ar intampla de exemplu, in viata nostra de zi cu zi daca nu am mai lurca pentru recompensa, in cazul nostru salariul, ci pur si simplu dintr-o placere foarte mare de a afce acea activitate, la care s-ar adauga si salariul la final? Ar fi jobul perfect, de ce? Pentru ca motivatia noastra ar fi una completa, venita de la sine, naturala. Tot asa, prezenta unui animal in terapie este un factor motivational extrem de puernic. Orice ai face intr-o interventie terapeutica paote fi minunat (mai ales in terapii experientiale care folosesc procesul creativ si joaca). Sa pictezi in terapie este minunat, sa dansezi in terapie este fantastic, sa te joci si mai bine. Dar inchipuiti-va aceste lucruri facute in prezenta unui caine. Uau! Lucrurile devin de-a dreptul SUPERBE. Totul devine mult, mult mai atractiv.
Un alt factor foarte important este aplicabilitatea metodei. Fiecare tehnica si metoda terapeutica are limitele ei. De foarte multe ori, acolo unde alte forme de terapie sunt imposibil de aplicat, TAA poate fi folosita cu succes. Este o metoda cu un mare grad de aplicabilitate, atat in terapiile fizice cat si in psihoterapii. Acest lucru este datorat faptului ca TAA, cum am spus la inceput, este in esenta o maniera de interventie ce presupune PREZENTA unui animal in procesul terapeutic. Practic poti avea orice terapie, orice tehnica folosita, introdu un animal in cadru, respecta anumite reguli, stabileste anumite scopuri si vei avea TAA. Din acest punct de vedere ne ofera pozibiliatea sa lucram cu omare varietate de pacienti, copii, adulti, batrani, afectati fizic, psihic sau psiho-fiziologic, cu tulburari de dezvoltare, de personalitate, afective ca depresii, anxietate, si chiar in cazul psihozelor in perioada de remisie ca o forma de terapie ocupationala dar si ca suport afectiv.
TAA este o forma de terapie foarte atractiva. Chiar se bazeaza pe acest aspect si are ca prim scop ca fiecare sedinta sa fie una foarte placuta. TAA face ca activitatile sa fie mult mai interesante, mult mai atractive si oera un climat afectiv pozitiv si natural terapiei.
Alexandru Stoian – Psiholog
